Nu-i asa ca seamana cu intrarea de la Pescaria lui Matei?

Am fost doar de cateva ori la Pescaria lui Matei si m-a convertit la cherhanaism de-am ajuns sa ma rog sa vina vara ca sa-i fac o vizita. Dar nu sunt singura. Si cum pana in aceasta vara nu se faceau rezervari, am inceput sa ne uitam dupa alternative mai stabile, ca sa nu mai asteptam in fata restaurantului cu nasul adulmecand mirosul incredibil. Asa am dat peste Cherhanaua Tasaul, aflata in partea opusa fata de Pescaria lui Matei, tocmai in Navodari. Si credem c-am gasit o noua bijuterie culinara.

Unde mai pui ca au si un Insta corner

Intre cele doua sunt multe asemanari, pe langa specificul pescaresc: drumul lung din Constanta, decorul marin, meniul cu de toate, faptul ca majoritatea pestilor sunt prinsi chiar dei ei prin ferma piscicola locala sau chiar si faptul ca se afla langa un pod.

Cherhanaua Tasaul, powered by Ferma Piscicola Navodari

Cherhanaua Tasaul

Fatada acestui local este similara cu celebra fatada de la Pescaria lui Matei, ceea ce mi-a dat un sentiment de familiaritate. Dar ceea ce m-a ademenit cu pasii repezi ai unui nesatul a fost mirosul de peste prajit, ce te intampina de cum te dai jos din masina. Nu am intrat la fel de repede precum mi-as fi dorit: la intrare, trebuia sa iti pui masca, erai intrebat de rezervare si rugat sa astepti pana se dumireau ce e cu tine. Am apreciat ca erau insemne peste tot cu masuri de precautie anti-Covid, iar terasa este suficient de mare incat sa poti sta rasfirat.

Storceag, platou de peste, mamaliga si salau

De fapt, la dimensiune nu se mai pupa atat de tare cu Pescaria lui Matei. Cherhanaua Tasaul e mult mai mare, dar nu are vederea aceea frumoasa spre mare. Da spre lacul Tasaul. Nu-i nimic, ai cu ce-ti clati privirea pana vine pestele: decoruri din lemn cu motiv pescaresc, un acoperis creativ cu nuante marine si marea de oameni cu fete arse de soare, care pe mine mereu ma fac sa ma simt si mai alba decat sunt (desi nu cred ca se poate).

Aplicatiile de pe perete dau o atmosfera tare prietenoasa

Meniul de la Cherhanaua Tasaul

Din start, am remarcat ca preturile sunt mai prietenoase decat la localul cu care fac atata comparatie. La masa noastra, s-au comandat un platou de peste prajit asortat cu mamaliga (oficial de 2 persoane, dar n-au reusit sa-l termine nici 3), un storceag cu sturion, o portie de salau prajit si o portie de scoici in cochilie in sos Chardonnay cu usturoi.

Am asteptat aproximativ o jumatate de ora dupa mancare, dar nu s-a suparat nimeni pentru ca am avut ocazie de taclale si de dus la Lidl dupa tigari. Dupa o jumatate de ora, a pornit ospatul.

Impresii? Platoul de peste a fost cel mai laudat de la masa. Nu doar pentru ca se simtea ca era peste proaspat si bine condimentat cu mujdei, dar mai ales pentru ca era din belsug, astfel incat fiecare sa guste din sortimentele de pe farfurie. In final, mi-au ramas mostenire un medalion de peste mai gras (cred ca era crap) si o bucata din spinarea unui peste cu mai multe oase, dar dulce (cred ca era caras).

Platoul era de 2 persoane, dar au mancat 3 si tot a ramas

Eu am fost absolut incantata de portia mea de scoici in sos Chardonnay, chiar daca ceilalti s-au plans ca nu erau suficient de aromate. Mi-a placut si ca au ajuns intr-un bol de mici dimensiuni si nu in ligheanul in care sunt servite de obicei. Asta m-a facut sa ma simt mai prietenoasa cu cantarul, dupa ce strecurasem anterior si un storceag.

Scoicile in sos Chardonnay au fost preferatele mele

Ca tot a venit vorba, storceagul mi s-a parut ceva mai gustos la pescaria lui Matei, dar mi-au placut bucatile de sturion aduse cu generozitate in castronul meu.

Mi-a placut mai mult storceagul de la Pescaria lui Matei, dar asta pentru ca mie imi plac mancarurile foarte aromate

Cea mai mare surpriza a fost salaul tizului lui Eminescu si asta pentru ca el nu e mancator de peste. Dar atata i-a placut carnea alba si lipsita de oase a pestelui prajit din farfuria lui, ca la 10 noaptea cand ne-am intors in Bucuresti, eram in Carrefour sa cautam salau. N-am gasit, am luat pastrav.

Salaul a transformat un om care nu mananca peste intr-unul care-l devoreaza

Impresie, per ansamblu

Tizul lui Eminescu s-a declarat clar fan al noului local. E mai mare, are un meniu mai generos, preturi mai mici, mancare delicioasa si faci pe drum cam tot atata din Constanta.

Inauntru nu lasa inca pe nimeni sa manance

Eu inca oscilez. Sunt de acord ca Pescaria lui Matei e “de fite” comparata cu Cherhanaua Tasaul, dar as zice ca unele lucruri sunt preparate putin mai rafinat si inca n-am gustat desert la pescaria noua. Oare ar putea depasi cele mai bune prajituri pe care le-am mancat pe malul marii, la Pescaria lui Matei?

Acoperisul de la care nu-mi luam ochii

In orice caz, as spune ca atmosfera era foarte placuta si la Cherhanaua Tasaul, ne-am bucurat din plin de bunatatile servite si cu siguranta vom reveni.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.