33 de idei pentru un city break in Copenhaga (articol doldora de poze)

Placerea mea este sa ma plimb in lumea larga. Si sa-i degust deliciile si experientele, aventura cu aventura. Daca ai citit treaba asta si ai dat din cap afirmativ si apoi mai planuiesti si-un city break in Copenhaga in curand, asta-i deja semn ca tre’ sa arunci o privire peste articolul asta. L-am structurat ca sa fie usor de parcurs, in 33 de idei despre Copenhaga. Nu ca era varsta tamplarului cand a mierlit-o, dar pentru ca eu aveam 33 de ani cand am ajuns in Copenhaga. E ok, am supravietuit-o, acum am 34. Si cred ca o sa mai raman ceva timp prin preajma, mai am multe de vazut.

Anyway, inainte sa ma afund in glume proaste, uite aici jurnalul unui city break in Copenhaga:

1. Copenhaga era pe vremuri doar un satuc pescaresc, iar portul s-a pastrat ca atractie principala atat pentru localnici, cat mai ales pentru turisti. Privelistea boema cu casute colorate, pe malul raului Nyhavn, este probabil cea mai faina locatie de poze, dar si un loc aglomerat bine, unde si preturile la carciumi sunt pe masura. Totusi, nu-l ocoli. Imprieteste-l cu camera foto si cu Instagram-ul tau.
2. Ca multe locuri superbe pe care le admiram cu inocenta, si canalul Nyhavn si casutele colorate care stau tantose la pozat sunt rodul unei povesti triste. Prin anii 1400, Copenhaga nu era doar capitala Danemarcei, ci si a Norvegiei si a Suediei, ce impreuna formau o alianta impotriva expansiunii Germaniei. Dar pe la 1500 si un pic, Suedia s-a sustras si la ceva timp a intrat in conflict cu Danemarca. Ei, minunatia asta de canal si privelistea lui sublima a fost creata prin munca asidua de catre prizonierii suedezi ai Danemarcei, obligati sa ridice locatia emblematica a capitalei. 
3. De la portul cu pricina pana la Micuta Sirena, la statuie ma refer, e drum destul de lung, asa ca noi am preferat sa nu-l facem. Asa ca insight-uri daca Micuta Sirena este la fel de dezamgitoare in realitate precum Monalisa fata de mit…nu posed. Pot doar sa zic ca data viitoare cand ajung intr-un city break in Copenhaga vreau sa bifez nu doar Micuta Sirena, dar si Micuta Sirena modificata genetic, o alternativa la statuia clasica inspirata de Hans Christian Andersen, inaugurata in 2006, o interpretare creativa a culturii post-moderne, dar si a numeroaselor acte de vandalism comise impotriva celei mai celebre statui din Copenhaga.

   

4. Tot la capitolul “data viitoare” am inclus si Poarta Elefantului, care la prima vedere pare o poarta super frumoasa ce se bazeaza pe 2 elefanti sculptati in marime naturala. Dar la o privire mai atenta in interiorul gangului, observi ca elefantii au embosate szvastici pre-naziste care, culmea, la momentul cand au fost create, au fost create in ideea de a aduce noroc si sanatate. Asta pentru ca portile faceau parte initial din cladirea unei berarii, cea a fiului celebrului fondator Carlsberg. El a ordonat prezenta svasticilor pentru a completa numele celor 4 copii ai sai aflati in viata la momentul finalizarii, pentru ca avea alti 4 decedati, iar svasticile aveau sa le poarte noroc celor inca prezenti. Fun city break in Copenhaga, nu-i asa?
5. Beraria Carlsberg a fost creata, deci, la Copenhaga. Deschisa prin 1847, chiar si astazi este vizitata intr-un tur fain in care afli despre productie si ingrediente. Eu cu berea nu prea avem treaba, asa ca n-am ce-ti povesti mai mult.
6. Printre cladirile si povestile carora le-am fost martori pentru un moment scurt in istorie s-a numarat, totusi si Church of our Savior, o biserica aparte datorita cladirii cu acoperis in spirala, ce pare sa perforeze cerul. Prima data cand am vazut aceasta cladire era in pieosdul dedicat Copenhagai din Somebody feed Phil, emisiunea culinara preferata de pe Netflix. Intr-una din scene, Phil statea cocotat in interiorul spiralei, iar imaginea era atat de spectaculoasa, ca mi-am dorit sa vad si eu de aproape minunea asta. Confirm, din realitate este si mai si. De mentionat ca s-ar putea sa gasesti biserica asta complet intamplator in drum spre Christiania. Nu ai cum s-o ratezi. E gigantica.

   

7. Da, am vizitat si orasul liber Christiania, de altfel locul meu preferat din Copenhaga, fara niciun dubiu. Daca esti o persoana posh, apreciezi lucrurile fine ale vietii si crezi ca si liberalismul are o limita, fa-ti o favoare. Treci de punctul asta. Nu e pentru tine. Dar daca iti place ideea de libertate in toate formele ei, nu ti-e teama de ceva miros de iarba la fiecare colt, nu strambi din nas intr-un loc unde “curatenie” nu e tocmai cuvantul-cheie,, esti fascinat de grafitti si intotdeauna curios sa descoperi lumi noi, eu cred ca o sa te fascineze Christiania. Si vestea buna in acest city break in Copenhaga: poti cere voie sa faci poze si in unele locuri, vei primi aprobarea. Eu am facut destule si am plecat intreaga.
8. Christiania este un experiment social initiat in anii 70, ce poarta inca o amprenta hippie vizibila, dar a depasit de mult timp statutul de cartier al homeless-ilor, unii veniti special sa protesteze in fata preturilor gigantice la locuinte. Asa cum am vazut-o eu, Christiania este o oaza de creativitate, plina de galerii de arta, unele opere impresionante, altele mai putin. Iar grafitti-urile sunt grozave, eu m-am oprit sa pozez cat de multe am putut. Arta stradala e preferata mea! Pe langa grafitti, la intrare gasesti si o statuie super faina!

   

9. Pe langa partea artistica, o sa gasesti si multi vanzatori. Nu, nu. Nu doar de marijuana. Dar o sa dai de un flee market cu tot felul de nimicuri dragute si, culmea, poti plati cu cardul. Noi am plecat din Christiania cu un magnet pro LGBT, cu niste sosete mega claduroase din lana din Scandinavia si eram gata-gata sa plec si cu un tricou mega colorat, dar m-am zgarcit si la intoarcere, se vanduse deja. Sincer, mie mi se pare ca daca esti fan pop culture, iti plac lucrurile inedite si ti se lungesc ochii la treburi creative, degeaba vii in Copenhaga daca nu vizitezi si Christiania.
10. Tot o treaba inedita, dar ceva mai elitista, este SUPERKILEN PARK, un loc unde multiculturalitatea este celebrata printr-un ansamblu de instalatii, teme decorative si grafitti-uri ce imbina motivele etnice cu avangardismul tehnologic. Parcul include 3 zone – The Red Square, The Black Market si The Green Park si este menit sa aduca impreuna imigrantii si localnicii. Conceptul acestui loc cu energie buna este gandit de Bjarke Ingels, un arhitect pe care eu il admir foarte mult si care mi se pare un pionier al avangardismului arhitectural contemporan. Ce mi se pare super fain la el este ca promoveaza o perspectiva pe care o numeste “sustenabilitate hedonistica”, ceea ce inseamna ca isi da libertatea sa se joace la maximum cu structurile arhitecturale, cu rezultate spectaculoase, pastrandu-si in acelasi timp misiunea de a afecta cat mai putin mediul inconjurator, ba chiar de a-l pune in valoare.
11. Fara vreo legatura cu ce am zis pana acum – ba, danezii astia par toti nascuti pe bicicleta. Ce credeam de Amsterdam ca este orasul bicicletelor, dar parca nici macar el nu are atatea cate am vazut in Copenhaga. Iar orasul este creat special pentru a prioritiza bicicletele in detrimentul masinilor, cu piste peste tot. Eu una nu stiu sa merg pe bicicleta, asa ca bietul tiz al lui Eminescu nu a avut parte de cea mai autentica experienta de city break in Copenhaga pe care o poti avea in danemarca. Sorry.

    

12. Nu ma dau in vant dupa muzeele clasice, recunosc ca memoria mea deficitara si lipsa totala de interes fata de treburi clasice si traditionale ma scot din cozile la muzee de arheologie sau treburi similare, iar asta a fost valabil si in city break in Copenhaga. Dar mi-ar fi placut sa vad Muzeul Medicinei din Copenhaga, un paradis al anomaliilor, multe dintre ele macabre. Martha si Marie au fost doua gemene siameze, unite la nivelul abdomenului. Nascute in 1848 si decedate la 10 zile dupa nastere, au servit ca obiecte de studiu pentru medicina moderna. Corpurile lor alipite sunt prezente in acest muzeu unde probabil n-ar trebui sa intri, daca nu ai vreo 8986 de documentare cu crime la activ.
13. Muzeul de care imi pare cel mai rau ca nu l-am vazut cand am fost in Copenhaga este Design Museum, pe care l-am zarit ulterior in stories la Malezu. Asta daca vrei sa stii cui sa-i ceri pareri suplimentare despre city break in Copenhaga. Din exterior, pare o provocare senzoriala fenomenala si mi-ar fi placut sa ma delectez cu creativitatea lui la fata locului. Pe langa designul scandinav popularizat de Ikea, vad ca aici sunt si multe alte exponate care striga a frumos si a inedit, dar si a culoare. Si e minunat ca este locul unde poti gasi lucrari ale lui Arne Jacobsen (care a creat celebrul scaun in forma de ou) sau Jacob Jensen, care acum pare mai cunoscut pentru ceasuri. Of, cred ca aici o sa-mi petrec prima zi din urmatoarea excursie in Copenhaga.

    

14. Lasa muzeele, iti plac castelele? Daca da, bingo! Aici ai cu duiumul, in frunte cu Amalienborg Castle, unde locuieste familia regala a Danemarcei inca din 1794. In jurul castelului este o piateta generoasa unde te poti perinda pentru cel mai bun unghi fotografic. Si nu uita de tool-ul de AI din Canva cu ajutorul caruia poti sterge oamenii care apar aiurea in poza ta.
15. “Castelul lui Hamlet, spune de castelul lui Hamlet”, imi sopteste o pasarica. Bine, draga. Uite care-i treaba: Castelul lui Hamlet, cunoscut și sub numele de Castelul Kronborg, este o impresionanta constructie situata in orasul Helsingor (Elsinore), la aproximativ 40 de kilometri nord de Copenhaga, in Danemarca. 
16. Gata cu castelele, hai sa vorbim despre mancare! Si inainte de asta, o sa mentionez din nou de…Somebody feed Phil, ai ghicit. Nu de alta, dar mie mi se pare un show atat de relaxant si cald, ca il poti urmari chiar si atunci cand nu urmeaza sa te duci in orasul despre care se vorbeste. Anyway, noi am vazut episodul despre Copenhaga chiar in prima seara in Copenhaga si ne-am decis sa testam macar un restaurant despre care vorbeste Phil. E vorba de un restaurant mentionat in ghidul Michelin, cu tema pescareasca, situat intr-un cartier care numai Michelin nu-ti inspira, dar care are farmecul lui.

    

17. Kodbyens Fiskebar este unul dintre putinele restaurante de peste din Copenhaga si chiar a primit titlul Bib Gourmand in Ghidul Michelin Nordic Cities. Are un aer industrial, chair este situat intr-o hala pescareasca, si daca ai intra fara sa stii nimic despre el, probabil ai iesi destul de repede. Dar mancarea a fost foarte buna! Am inceput cu stridii Gillardeau (care mi-au confirmat inca o data ca nu ma dau in vant dupa stridii) si fish and chips, supeeeer bun. Apoi am trecut la o friptura de vita si midii in cochilie. Friptura de vita, servita artistic cu legume drept garnitura, a fost o opera de arta. In schimb, tot ce-mi aduc aminte despre midiile mele este ca le-am mancat cu mana, ca o barbara. Abia apoi m-am gandit ca poate lumea buna nu mananca midii cu mana in restaurante Michelin. Dar nu pot sa zic ca au fost atat de gustoase, asa ca nici eu nu mi-am dat silinta in a le acorda mai mult respect.
18. In caz ca un restaurant Michelin nu era de ajuns, am mai bifat unul. Cu tema mexicana, de data asta. Se numeste Sanchez si a pornit de la un van cu mancare mexicana, extins apoi intr-un mic local situat intr-un cartier ce abunde in cluburi de noapte. Culmea, restaurantul Michelin din aceasta zona pestrita are cel mai banal decor din lume – nimic nu striga a cultura mexicana. Dar mancarea este deosebita, are un gust intens, are in spate o poveste faina, iar ideile de reinterpretare sunt de aplaudat. Daca m-am saturat sau daca as mai reveni? Nu neaparat. Dar nu despre asta e experienta. Ne-am delectat cu un meniu prestabilit creat din 5 preparate, toate reinterpretari ale unor delicii populare – tacos vegan (dar dintr-o frunza cu textura interesanta, in interiorul careia era o pasta cu porumb), ceviche (vegetarian) si tacos de peste, pe care ni-l faceam singuri, ca la Ikea, si care includea cel mai iute soi de ardei din lume – habanero. Experienta a fost supeeeer interesanta, as putea vorbi multe despre ea, mai ales ca a fost suplimentata si cu mezcal.

    

19. Daca am vrut Michelin in al meu city break in Copenhaga, ne-am dus la sigur. Copenhaga avea in 2021 nu mai putin de 24 de restaurante cu stea Michelin si multe altele prezente in ghidurile de profil. Dintre toate, tot in Danemarca se numara si Noma, considerat cel mai bun restaurant din lume, care din pacate urmeaza sa se inchida, iar lumea inca asteapta cu sufletul la gura pe listele de asteptare kilometrice inainte ca acest eveniment sa aiba loc. Nu doar ca trebuia sa-ti faci rezervare cu cel putin 6 luni inainte, dar o masa la Noma costa aproape 800 de euro de persoana. Asa ca nu o sa plang prea tare cand o sa se inchida la finalul lui 2024, fara ca eu sa-i fi trecut pragul. Imi plac povestile culinare, dar nu sustin neaparat hiperintelectualizarea meniurilor. Daca vrei sa aprofundezi putin subiectul, iti recomand sa te uiti la filmul The menu. Dar fii pregatit si pentru violenta extrema.
20. Nu pot sa zic ca mi-a placut prea mult mancarea daneza. E clar ca sudul Europei este febletea mea cand ma gandesc la mancare. Smørrebrød ar fi analogul tapas, insa mi se pare genul de sandvis supraestimat pe care oricum eu mi-l prepar acasa aproape in fiecare dimineata, pentru ca cel mai popular este cu somon. M-am delectat, in schimb, cu patiseria daneza, pe care am apreciat-o mai mult si care mi-a tinut companie in pauzele de plimbari. Nici interpretarile bucatariilor straine nu m-au dat pe spate. Mi se pare ca in Bucuresti am mancat asiatic mult mai bun. Iar hotdogul consumat in Parcul Tivoli ne-a produs dureri de stomac zdravene. Nici prajitura de la Cakenhagen, tot din parcul Tivoli nu ne-a impresionat. Complet banala. 
21. Ah, a zis cineva Parcul Tivoli? Acolo ne-am petrecut una dintre cele 3 zile in Copenhaga. Ce inseamna asta? Ca mi-a placut la nebunie! Nu regret deloc ca mi-am petrecut o zi intreaga, de pe la pranz pana pe la 10 noaptea, acolo. Asta pentru ca sunt o adrenaline junkie. Iar parcul inspirat de Walt Disney este epicentrul senzatiilor tari din Copenhaga. In continuare o sa-ti povestesc despre atractiile mele preferate, care merita o descriere in detaliu:
22. Rutschebanen (Montagne Russe): o atractie clasica, din 1914, unul dintre cele mai vechi roller coastere din lume. Cu o viteza blanda, Rutschebanen poate fi atractia ideala si pentru copii, dar si pentru adulti. Mie personal parca totusi mi-a placut mai mult roller coasterul rosu, cel care este cel mai salbatic din tot parcul Tivoli.
23. Daemonen (Demonul): despre el vorbeam, o experienta deosebita pentru iubitorii de senzatii tari. Demonen este una dintre cele mai noi atractii ale parcului și un magnet pentru cei care nu se tem de nimic. Da, include o portiune cu capul in jos.

    

24. Casa groazei, imi scapa acum numele original. Dar Doamne, cat este de infioratoare! Intri acolo intr-un sir indian, tinand de umar pe omul din fata ta, si te misti alene prin fiecare coltisor al casei, de unde sar monstri de-ti sare si inima din piept impreuna cu ei. A fost cea mai horror horror house in care eu am fost vreodata si-si merita pretul suplimentar, pe langa bilet. 
25. La Tivoli gasesti Casa Basmelor lui Hans Christian Andersen, unde te poti drege dupa casa groazei, pentru ca este exact opusul. Te pui frumos intr-un trenulet ce merge in tihna pe niste sine si pe masura ce inaintezi, personajele lui apar in peisaj, fara sa te sperie, spunandu-si povestea. Pacat ca povestea este in daneza. Oricum mi-a placut si mi s-a parut un loc magic pentru copii. De toate varstele. Wink wink. 
26. The Golden Tower este destul de hardcore – un lift care pare ca si-a pierdut orice control, pe masura ce cade in gol, aparent cu viteza unui supersonic. E o senzatie de adrenalina unica. Eu am avut curajul sa ma dau doar de 2 ori in el. Acum ca a trecut ceva timp, parca l-as mai lua o tura.

    

27. Dar cel mai mult si cel mai mult mi-a placut TikTak. Nu, nu pentru ca ador TikTok. Cu tema unei calatorii in timp, asa-zisele masini ale timpului te invart de nu te vezi in ideea ca na, asta presupune calatoria ca sa-si faca efectul. Dar miscarile sunt atat de nebunesti si intense, ca e genul de atractie pe care fie o iubesti, fie o urasti. Eu am iubit-o din tot sufletul. E clar preferata mea – o atractie hardcore interzisa celor cu rau de miscare.
28. Celalalt parc de distractii din Copenhaga se numeste “Bakken” sau “Dyrehavsbakken”. Acesta este situat la aproximativ 10 kilometri nord de centrul orasului, in apropiere de padurea “Dyrehaven”. Bakken este considerat cel mai vechi parc de distractii din lume, fiind fondat in 1583. Aici n-am ajuns, dar mi-ar placea ca sa ma simt ca in Stranger Things. Are un aer retro si un farmec aparte. 
29. Hai s-o mentionam si p-asta. Danemarca are una dintre cele mai vechi monarhii continue din lume. Actuala regina, Regina Margareta a II-a, a urcat pe tron în 1972, devenind prima monarha feminina din Danemarca de la secolul al XIV-lea.
30. Cunoscutul brand de jucarii LEGO a fost fondat in Danemarca, iar numele sau provine din expresia daneza “leg godt”, care inseamna “joaca-te bine”.
31. Copenhaga are una dintre cele mai lungi strazi pietonale din lume – Stroget. Aici o sa gasesti multe magazine, sper sa te duca portofelul sa le si vizitezi. Mie una Copenhaga mi s-a parut un puhoi de lucruri scumpe, nu neaparat extraordinare. All in all, nu pot sa zic ca as clasa-o intre orasele mele preferate, iar la treaba asta a contribuit masiv si incapacitatea mea de a intelege necesitatea unor costuri astronomice.
32. Indexul Fericirii: Danemarca este constant clasata printre cele mai fericite tari din lume conform Raportului Mondial al Fericirii. Concentrarea danezilor pe echilibrul intre viata profesionala si personala, asigurarile sociale si bunastarea generala contribuie la nivelurile lor ridicate de fericire.
33. Concluzia mea este ca Danemarca este o bijuterie a civilizatiei, un loc curat din toate punctele de vedere, dar care nu este neaparat pe placul tuturor – cand ma gandesc la mancare, la preturi, la culori, la personalitatea localnicilor si la locuri inedite, cred ca m-as orienta mai degraba spre sud.

Sper ca ti-au fost de folos impresiile mele despre cel mai cel city break in Copenhaga si ca o sa-ti lasi si tu aici propriile pareri. Nu de alta, dar cat mai e pana la 100, nu? Si acum, sa curga pozele:

Comments

comments