Venetia – cel mai frumos oras din Italia (dintr-o lista scurta foarte lunga)

Piciorul de plai si coltul de rai le credeam in Sudul Italiei, in calcaiul Cizmei, unde lui Polignano a Mare i-am promis amintirea celui mai frumos apus, Matera m-a convins de frumusetea locurilor istorice, Alberobello mi-a aratat ca piticii din poveste au casute de piatra si Bari m-a hranit regeste. Dar se pare ca tot timpul, adevarata bijuterie a Italiei era in nord-estul ei, la Marea Adriatica, acolo unde Venetia incanta turistii cu cele peste 100 de insule ale sale. Si nu m-a fermecat doar pe mine, altfel n-ar fi poreclita La Serenissima, Regina Adriaticii.

Venetia

Venetia, despre care auzisem ca ar fi puturoasa ca un caine ud, s-a dovedit a fi un orasel normal (ca miros, ca altfel se intinde pe 118 insulite separate de canale si unite de poduri, in Laguna Venetiana, lucru pe care nu-l poti spune despre restul milioanelor de orase din lume). Imputiciunea se pare ca se afla in nasul mirositorilor, pentru ca in mijlocul lui iulie abia daca se simteau subtil cateva gunoaie ce pluteau pe unele balti venetiene, lasate de niste turisti nepasatori. Mai puturos era hostelul, Hostel Biennale, care avea fix mirosul unui spital. Il recomand cu moderatie, poate doar pentru o noapte sau doua, fara pretentii.

In schimb, ce-am remarcat a fost maretia arhitecturii, spectaculoasa in toate coltisoarele orasului. Pentru ca venetienii de pe vremuri nu puteau stapani pamanturi bune, s-au axat pe negot si calatorii, astfel incat Venetia a fost pe vremuri poarta pentru marfurile asiatice iar in secolul XIII, devenise cel mai prosper oras european, condus de un doge ales pe viata.

Prosperitatea a dus la dezvoltarea artelor, la desavarsirea arhitecturii. Palatele nobililor erau vazute si de pe mare si de pe uscat, deci de obicei aveau 2 fatade splendide. In mijlocul unei Europe schingiuite de Inchizitie, faptul ca venetienii comercianti aveau mereu contact cu culturi noi le-a deschis mintea si nici macar o executie pe baza religioasa nu a avut loc in orasul asta superb.

Ce este de vazut in Venetia?

Venetia e de luat la pas, fara sa-ti bati capul cu harti. Am incercat eu pe cat posibil sa folosesc Google Maps, insa nu se actualizeaza in timp real. Cel putin cu 4G-ul de la Vodafone. Asa ca mergi alene pe malul apei, mai ales ca acolo sunt majoritatea atractiilor turistice.

O sa remarci Palatul Dogilor (Pallazo Ducale/ Dodge’s Palace) inca de pe vaporetto, chiar daca nu o sa stii ca se numeste asa. E o cladire mai putin colorata ca restul ce o inconjoara, insa dantelata intr-un chip special (daca ai privirea buna, vei zari de departe rozetele cu trifoi cu 4 foi), care emana autoritate si opulenta, fara a sfida privelistea. A servit ca resedinta dogilor, sediul guvernului si palatul justitiei. Acolo s-au luat cele mai importante decizii din Venetia si Europa, uneori. A fost si locul unde legenda spune ca a fost intemnitat Casanova. E pur si simplu maiestuos. Si costa 20 de euro intrarea.

Langa Palatul Dogilor, deja greu de sesizat de pe mare, se afla Basilica San Marco, din Piata San Marco. Cea mai mare biserica din Venetia, construita in stil bizantin, e impresionanta si foarte fotogenica. In ciuda originii sale sacre, de ea se leaga povesti de furtisag. Se spune ca moastele Sfantului Marcu, protectorul orasului, ar fi fost luate de comerciantii venetieni din Alexandria si aduse aici, precum si niste cai de aur din Constantinopol, inlocuiti apoi cu copii de bronz.

Daca ajungi in Piata San Marco, arunca un ochi la turnul Campanile, de 99 m, si daca n-ai planuri marete de urcat, e timpul sa hranesti porumbeii. Desi teoretic nu ai voie. Pentru ca s-ar zice ca s-au ingrasat de la tratamentul turistilor. Insa un biscuite impartit echilibrat intre zecile de porumbei si cei cativa pescarusi smecheri ajunsi in piata ar putea genera mai multa bucurie decat probleme, nu?

Daca timpul iti permite, viziteaza si Podul Rialto, asemanator cu Ponte Vechhio din Florenta, pentru ca este plin de casute mici ce adapostesc comercianti. Vei ajunge cu ajutorul placutelor de pe pereti, pe care le vezi in labirintul tarabelor de lux.

Cartierul Academiei l-am ratat, insa din vaporetto parea atat de frumos, ca m-as mai intoarce o data doar pentru el.

Ponturi

Daca te-am avertizat deja ca porumbeii venetieni sunt grasi si tre’ sa fii cumpatat cu hranirea lor, extind avertismentul si la statuile vivante. Nu-s grase doamnele imbracate in straie colorate de carnaval de mai jos, doar obrazul il au gros. Cu voci incantatoare si persuasive te cheama la poza iar tu te gandesti ca si-n Barcelona ai mai aruncat un banut si-ai facut fotografii cu ele, asa ca de ce nu?

Smecheria e ca imediat dupa ce le faci poza si tinzi sa le dai banutul, ele iti zic ca toata treaba costa 5 euro. Si vai de spectatorii strazii daca incepi sa te tocmesti cu ele. Asa ca ai grija la pozele turistice din Venetia!

Transport

In alta ordine de idei, aceasta splendida destinatie turistica este impartita in 6 cartiere (sestieri) iar noi am stat in Biennale, unde vaporetto 2 sau 6 te lasa la statia Giardini. Fata de transportul in comun din Bologna si Florenta, Venetia te ustura la buzunar. O plimbare cu vaporetto (pentru ca nu exista masini in Venetia, dincolo de Mestre) costa de la 7.50 euro.

Noi am venit cu Bla Bla Car dinspre Florenta iar un loc ne-a costat 15 euro. Ne-a lasat la Piazza Roma, acolo unde se gaseste aproape si statia de vaporetto. Ne-am intors cu trenul regional spre Bologna si am dat tot 15 euro, desi e mai aproape ca Florenta (Bla Bla Car e de obicei mai ieftin ca trenul) , de la statia Ferrovia a vaporetto-ului (numarul 2). Nu te opri la agentia turistica 365 chiar de la intrarea in gara, are comision. Si se simte atunci cand, in absenta unui tren regional mai ieftin, ajungi sa iei Frecciarosa sau Frecciargento, ale caror preturi incep de pe la vreo 30 de euro de caciula.

Pe insula te sfatuiesc sa te rezumi la Google Maps din cand in cand, dar sa ai rabdare cu batranul, ca se gandeste greu cand e in Venetia.

Iar m-am luat cu vorba, cand calatorul vrea sa vada fotografii. Sa-i dam calatorului ce-i al calatorului: bijuteria Adriaticii.

PS: Daca vrei sa vezi mai mult din calatoria asta, arunca un ochi pe Instagram-ul meu si aboneaza-te la pagina de Facebook a blog-ului, ca sigur o sa mai scap referiri. Si-o sa actualizez treaba si cu urmatoarea calatorie: Olanda. Abia astept sa ajung si la Festivalul Roscatilor Naturali din Olanda!

Castelul militar pe care-l poti admira doar printre gratiile portilor este protejat de statui impunatoare.

Carabinieri, varianta maritima.

Vedere de pe Podul Rialto.

Apus langa castelul militar.

Nu ma intreba unde eram, Venetia e frumoasa de oriunde ai privi-o.

In zare, se vede cartierul Academiei, pe partea cealalta a canalului.

Toata Italia are casute pamantii, ce mentin o unitate cromatica.

Via Garibaldi, ce da chiar spre Hostelul Biennale, unde am stat.

Imi place sa privesc copiii jucandu-se ca pe vremuri, fara gadget-uri.

Daca te plimbi pe malul lagunei, ajungi sigur la Palatul Dogilor.

Related posts:

Comments

comments

Diana Duca

5 Comments

    • Ce ma bucuuuur ca a fost de folos <3 O sa adori orasul, distractie placuta si drum bun!

Leave a Reply