Si…ce faci de Revelion? – cum arata parangheliile din Paris, Budapesta si Berlin

Conform calculatorului de Revelion (la momentul scrijelirii bucaticii asteia de internet), mai sunt 69 de zile, 13 ore si 23 de minute pana la Anul Nou si asta ar trebui sa te ingrijoreze.  Nu pentru ca ar fi niste numere cu semnficatii anume (69?13?23?), ci pentru ca na…Ai intrebat clanul ce are chef sa faca in noaptea dintre ani? Te-ai gandit la New Year’s Resolution? Ai cercetat vreo destinatie unde sa fie mai putine bombe, mai multa caldura, mai multe artificii, mai putine petarde, mai putine pastile de umor comunist la televizor? Nu, nu si nu, nu? Pai ce facem noi aici?!

Daca te bate gandul sa scoti capul afara de Revelion…

  1. Berlin

Daca te intrebi unde se jigneste lumea, de Revelion, fara sa se ia la bataie, du-te in Berlin. Cam asa inchina ei sampania, cu un „Prost” spus din toata inima, cand sticla face „cioc”, in timp ce petardele se fasaie mai ceva ca atunci cand si la noi erau legale pocnitorile. Revelionul trecut l-am petrecut la Berlin, pe strada, aproape de Poarta Brandenburg, care este simbolul arhitectural al orasului. In jurul portii, insa, era ingradita zona pentru ca avea loc un concert cu vedete si slagare (aproape) din comunismul lor, la care trebuia sa scoti banul.

Cum n-am insistat sa imi dardai fundul langa DJ Bobo, pe bani, m-am rezumat la a sta nitel pe strada, insa spectacolul s-a dovedit mult mai periculos decat ma asteptam. In Germania, toata gama de pocnitori si zdranganele e perfect legala iar lumea profita ingrozitor de acest lucru. Imediat ce se termina artificiile de pe cer, incepe razboiul petardelor de pe pamant. Daca am scapat cu toate membrele si auzul intreg de acolo, cred c-as putea juca tontoroiul pe un teren minat.

2. Paris

Daca memoria m-ar ajuta mai mult ca un pahar gol in noaptea dintre ani, ti-as zice cand am fost la Paris de Revelion. Dar nu poti anihila mugurii alzheimer-ului, asa ca ma rezum sa-ti povestesc despre evenimentul din capitala franceza, cand o fi fost el. Se face ca eram 4 prieteni ce stateau la 2 hoteluri diferite si, in naivitatea noastra, am stabilit sa ne vedem in jur de 11 aproape de Turnul Eiffel. „Ne vedem la Trocadero, la statuia lui Papapius”, a ramas. Buuun, si cum treaba trebuia impartita, a mai ramas si ca eu si colega mea de camera urma sa luam paharele iar cealalta prietena si fratele ei au promis sa cumpere sampania.

Dar nu ne-am imaginat multimea cu sute de oameni care s-a adunat la ora aia langa simbolul francez. Era efectiv o mare de oameni, multi dintre ei cu fundu’n sus poate pentru ca ioc artficii, era voie doar ca turnul sa fie luminat in diferite jocuri de culori (ce m-a bucurat treaba asta). Lume manioasa, lume beata, lume multa. Asa ca nici noi n-am mai putut ajunge la statuia lui Papapius si nici ei n-au mai putut veni spre noi. Si ce sa vezi? Cand numaratoarea a ajuns la 0 si Anul Nou s-a asternut peste multime, eu si prietena mea tineam in mana 2 pahare goale iar cealalta prietena si fratele ei beau din sticla de sampanie, la vreo 78795645 de oameni distanta. Data viitoare, stiu clar cum impartim responsabilitatile.

3. Budapesta

Budapesta mi-e draga pentru ca acolo am mancat cele mai tari prajituri in cea mai tare cofetarie. Pardon, mi-a scapat. Voiam sa zic pentru ca acolo am mancat niste prajituri cu cele mai dragi prietene calatoare si asta a fost supercalifragilistic.

Revelionul la Budapesta este friguros si minunat, in acelasi timp. Imi amintesc ca eram cu prietena mea si cu colegii ei din Erasmus si am luat un autobuz catre Podul Libertatii. Lumea pe afara era vesela si prietenoasa, o gramada de tineri, in autobuz n-am facut decat sa trancanim si sa cantam iar cand am ajuns la pod, aveam o gramada de vecini de distractie, gata sa ne toarne si noua sampanie (unde erau cand am ramas cu paharele in Paris?!). A fost mega distractiv Revelionul Studentilor din anul ala, Budapesta are un sistem de transport super prompt, asa ca nu-mi mai amintesc decat ca am plecat la timp, am ajuns la timp iar eu m-am culcat nu mult dupa 12 noaptea, la camin, caci nici macar revelionul nu-mi e mai drag decat somnul.

Ce voiam sa-ti zic este ca revelioanele afara sunt o experienta inedita, pe care as repeta-o oricand, chiar daca uneori pe loc, amintirile placute de peste ani sunt niste evenimente enervante (Paris, Paris, Paris). Consulta-i pe Aventurescu pentru oferte, intreaba-ti prietenii unde se tine paranghelia anul asta ca uite, deja mai sunt doar 69 de zile si 12 ore si 19 minute!

 

sursa foto: Unsplash

 

 

 

Related posts:

Comments

comments

Diana Duca

Leave a Reply