Piesa de teatru Radikal – nimic nu e ceea ce pare

Teatrul alternativ, desfasurat in cafenele underground, ar trebui sa fie avangardist si curajos. Sa transmita mesaje pe care teatrul clasic nu le poate spune, sufocat de politicile unor institutii prea mari pentru a fi intru totul libere. Iar piesa de teatru Radikal, de la Teatrul Luni de la Green Hours, bifeaza aceste asteptari. E o piesa care ridiculizeaza subiecte delicate, intr-un mod foarte realist.

Piesa de teatru Radikal

Radikal e povestea unei grupari neonaziste/neonationaliste al carei lider e Oliver, un tanar de bani gata, inflacarat nevoie-mare pentru o cauza in care e convins ca amicii lui cred cu tarie. Drama piesei de teatru nu este, insa, extremismul in care Oliver se afunda, riscand mai mult decat merita doctrina, ci faptul ca membrii grupului nu sunt onesti.

Cea mai marcanta replica din piesa face referire la faptul ca astfel de grupari au implicat intotdeauna oameni ca Oliver si oameni ca adeptii sai. Insa insemnatatea replicii vine din faptul ca este spusa atat de Oliver cat si de Jim, unul dintre adeptii lui, cu totul alt sens. Si pentru ca onesitatea nu are loc in aceasta poveste, dramatismul o ia la vale, ca un bulgare de zapada.

Puncte slabe

Singurul lucru pe care l-as avea de reprosat a fost modul cum s-a terminat piesa de teatru Radikal. Mi s-a parut nitel cam brusc. Chiar am zabovit pe scaun inca un timp, crezand ca va urma si partea a doua, chiar si dupa aplauze.

Subiectul a fost abordat atat de profund, incat se simte nevoie de o incheiere in acelasi ton. Ori piesa de teatru se finalizeaza cu citirea unui manifest, fara a bifa starea in care publicul abia intrase cu vreo 5 minute inainte.

Puncte tari

Dramaturgul Sever Barzan schiteaza un scenariu grozav, reuseste sa atinga toate vulnerabilitatile tinerilor atinsi de flacara extremismului sau de convenienta de-a trai ca un parazit.

Actorii sunt foarte credibili iar prezenta (chiar de episodica) a Iuliei Verdes e una chiar mai placuta decat si-o marcase in piesa Koln, unde-o vazusem prima data. Evident, se remarca intai de toate interpretul lui Oliver, Stefan Huluba, despre care banuiesc ca si-a cam pierdut vocea dupa piesa.

Mi-a placut in special combinatia de umor negru, elemente scenografice reusite, patosul personajelor si povestea interesanta. Da, e un mix bun pentru-o zi in care ai chef de ceva mai profund decat o comedie clasica.

Sa vedem cand se va mai juca!

 

 

 

Related posts:

Comments

comments

Diana Duca

Leave a Reply