In parc – iubirea, de la Eminescu la Tinder

  • Actori: Ana Ularu si Istvan Teglas
  • Text: Radu Iacoban
  • Regie: Radu Iacoban
  • Teatru: Godot
  • Durata: 70 minute

Una dintre cele mai reusite piese pe care le-am vazut la Godot s-a jucat intr-o seara de vineri, cu incredibila Ana Ularu si Istvan Teglas, doi actori care aduc cu ei pe scena valtoarea emotiilor, de fiecare data.

In parc

In parc au loc scene importante din istoria moderna, dar si din istoria personala a unor cupluri celebre. Mihai Eminescu si Veronica Micle, Ferdinand si Mita Biciclista, Rimaru si una dintre victimele sale si 2 contemporani ai nostri si ai internetului isi joaca cele mai importante carti ale iubirii pe-o banca, feriti de ochii lumii dar nu si de ochii spectatorilor.

Spectacolul este amuzant, plin de subtilitati si demn de dezbatere nu doar prin prisma celebritatii majoritatii personajelor, dar si prin scena din viata lor pe care Radu Iacoban a ales sa o dezvaluie. E ca si cum ai lua binoclul timpului si ai arunca un ochi in ograda vecinului sa vezi ce face si capra lui.

Impresie generala – am venit pentru Ana Ularu, am plecat in minte cu un cuplu de nedespartit pe scena

Pentru Ana Ularu am o slabiciune inca de cand am vazut-o jucand in „Sunt o baba comunista”. Talentul ei grozav si accentul perfect au trimis-o departe de tara, insa, si din acest motiv, ii vanez reprezentatiile. In spectacolul „In parc”, Ana straluceste si reuseste sa ofere credibilitate unor personaje total diferite, la distanta de cateva minute. Dar rolurile Anei sunt puse in valoare de Istavan, cu care actrita schimba replici in fiecare dintre cele 4 scene, asa ca am plecat acasa in minte cu ambii actori, susotind usor nebuneste in masina cat sunt de talentati, cat de bine se potrivesc in spectacol si cat de interesanta a fost piesa! Uneori, nebunia scenei se ia.

Dincolo de interpretarea celor doi, toata admiratia pentru scenariu si regie, o idee nastrusnica ce subliniaza faptul ca iubirea poate fi periculoasa, pentru ca… Rimaru. Dincolo de diferitele perspective ale iubirii, e interesant de pus intr-o lumina comica momente istorice (Mita Biciclista ii livreaza informatii de spionaj lui Ferdinand), ba chiar poetice (Mihai Eminescu extinde spiritul liric si-n afara paginilor sale).

N-as putea reprosa ceva piesei In Parc, poate doar de avertizat ca nu beneficiaza de o scenografie la fel de spectaculoasa, dar asta nu deranjeaza pentru ca dialogul iti ia gandul de la aspectul rudimentar la scenei. Actorii au o chimie grozava, indiferent de personajele pe care le interpreteaza iar, la final, parca iti vine sa-i ceri un autograf lui Istavn pe-o carte de poezii a lui Eminescu.

Vaneaza piesa, chiar daca uneori actorii se schimba, si bucura-te de o ora si 10 minute de spectacol desavarsit!

sursa foto: Blogul lui Otrava

Related posts:

Comments

comments

Diana Duca

2 Comments

  1. Ai o slabiciune pt Ana Ularu de la Baba comunista, desi ala nu este chiar cel mai bun film al ei.

    Chestia pe care, insa, o apreciez eu la Ana este ca se descurca la fel de bine pe scena si pe platou. Este printre putinele actrite care-i la fel de buna in ambele parti 🙂

  2. Hai ca m-ai facut curioasa, care crezi ca e cel mai bun film al ei?

Leave a Reply