3 boardgames pe care le-as putea juca pana ar muri CRBL(-ul meu)

Imi place ideea de boardgame si nu o pot nega. De fapt, imi plac atat de mult jocurile, incat as putea inlocui cu o runda de Cards against Humanity, Ticket to ride sau Dixit majoritatea activitatilor pe care astia de varsta mea (s-o crezi tu ca-ti spun care e) le prefera.

Si pentru ca am testat mai multe tipuri de jocuri, am ajuns la concluzia ca le prefer pe cele de creativitate celor de strategie, insa cred ca e suficient sa ma cunosti un pic sau sa ma vezi trecand strada topaind, ca sa iti dai seama de asta.

Cu toate astea, astern aici 5 exemple de boardgame diferite si te avertizez ca pot deveni o dependenta serioasa. Stiu de la un prieten.

Dixit

Dixit e cel mai creativ boardgame pe care-l cunosc si implica imaginatia la fel de mult cat implica si cunoasterea jucatorilor la bine, la rau si la betie.

Cum se joaca? Cartile spectaculos ilustrate sunt impartite cate 5 participantilor iar in fiecare runda, cineva asociaza un cuvant, o expresie sau o gluma cu una din cartile sale, o pune jos fara sa se vada care e iar ceilalti dau o carte care sa se potriveasca cuvantului-cheie abia enuntat. Miza jocului este sa ghicesti care dintre carti ii apartine celui ce-a vorbit.

Intr-un joc mai vechi, facuseram echipe de fete si baieti si tin minte ca baietii spuneau :Gigi Becali” la fiecare carte pe care o dadeau jos. Era teribil de amuzant sa descoperi cu ce detaliu grafic asociau ei celebrul personaj.

Cards against Humanity

Sunt nehotarata iar asta se extine si asupra jocurilor. Nu stiu daca as putea alege vreodata intre Dixit si Cards against Humanity, dar probabil ca al doilea e o adaptare matura a primului.

Cum se joaca? Exista carti negre – care pun o intrebare sau e nunta o fraza incompleta – si carti albe – care sunt posibile raspunsuri la cele negre, dintr-o perspectiva amuzanto-sexualo-scarboaso-geniala. Miza jocului consta in combinarea cartilor albe si a celor negre intr-un mod cat mai amuzant sau pe placul celuia care alege, in runda respectiva.

Nu-mi vine in minte acum decat o combinatie clasica: la intrebarea „How did I lose my virginity?”, raspunsul era „Giant lollipop”. A, da, e un joc in engleza.

Ticket to ride

…sau Trenulete, mai scurt. E un joc pe care l-am descoperit la un eveniment de jocuri pentru bloggeri si de atunci, de fiecare data cand suntem 3 oameni in casa, scot jocul. In van, pe de-o parte. Barbatii se pricep mai bine la trenuri, cum spunea cineva.

Cum se joaca? Ideea e sa faci trasee cu niste vagoane, care sa adune cat mai multe puncte, fara sa ramai blocat. Strategia castigatoare e sa suprapui traseele astfel incat sa obtii puncte nefacand nimic. La final, se pun la socoteala si vagoanele si traseele. Eu am varianta romaneasca, facuta de Orange.

Iar in varianta romaneasca, harta e cea a Romaniei, ocazie cu care inveti nitica geografie. Ia spune repede, unde e Isaccea?

Ar mai fi cateva pe lista, dar suficient despre mine, hai sa vorbim despre tine.

Tu ce boardgame preferi?

 

 

 

 

 

 

Related posts:

Comments

comments

Diana Duca

2 Comments

  1. Daca vrei ticket to ride adevarat, ia-ti originalul. Ai o tona de harti, ai tarile nordice (ala e misto-n doi, maximum 3, ca nu e harta mare), ai India si Elvetia (India are o regula speciala, poti face o ruta pe 2 parti si primesti bonus), ai Germania. Alea ticket to ride-uri adevarate! Care da, sunt fun, dar parca e un joc pe care nu l-as juca toata ziua. Sunt altele care te prinde mult mai mult si sunt si mai lungi.

    Recomand, in acest sens, Through the ages. dureaza vreo 2 ore, dar e genial!

  2. Eu prefer jocurile de mai sus, mai putin astea strategice si complicate. Asa, mai am Game of Thrones jocul ce dureaza 4 ore dar nu-mi plac astea competitive si strategice.

Leave a Reply